Buna ziua, aveti rezervari?

Intrebarea nu mi-a fost pusa in vreun restaurant cu nume greu de pronuntat, ci la cabana Omu, sambata asta. 

 - Rezevari? intreb eu inocent
 - Da, rezervari
 - Nu, nu am facut rezervari. Cred ca mi-a scapat.
 - Atunci nu am ce face. Dormiti in sala de mese
 - Se poate macar pe coridor? Am mai dormit acolo si parca-i mai bine decat pe piatra asta.
 - Nu, ies oamenii si calca pe voi.
 - Ne riscam
 - Nu.
 - Dar daca cineva cu rezervare nu apare? Puteti sa ma aveti si pe mine in vedere?
 - Apar. Am vorbit cu ei la telefon.
 - Multumesc. Un vin fiert.

Pana la urma s-a gasit loc la prici, pentru ca niste “oameni cu rezervari” nu si-au facut aparitia (nu am avut nimic de’a face cu asta, jur). Probabil din cauza conditiilor meteo nu a mai circulat telecabina sau li s-au udat treningurile.

Nu sunt omul care sa se planga de dormit pe jos. Am dormit pe mese, sub mese, pe scaune, legat cu cordelina pe balconul unei vile neterminate (nu stiu cui apartinea), in padure sub un plastic, pe acoperisul unei cazemate, in picioare in tramvai, si pe unde m-a mai prins somnul. Si cum nu plec nicaieri fara sac de dormit si izopren, chiar nu era o mare problema.
Dar mi se pare mie sau mergem un pic cam prea departe cu rezervarile?