Uite realitatea, a fugit încolo

Fragmente din ultimul poem în versuri albe la mişto al lui Basescu, România muribundă:

Ei au ajuns, în loc să discute problemele de fond, cum reducem cheltuielile cu aparatul de stat, ei discută despre comisia pentru Elena Udrea. Ridicol! Acolo e o comisie făcută la Parlament … Îţi pierzi vremea, când tu ai de discutat ce-i de făcut pentru ţară, pentru o situaţie de criză? Tu discuţi cum facem cu Elena Udrea şi cum facem să amânăm reformele? Eu cred că este şi un dram de inconştienţă. [...] După ce s-au văzut în scaune, au uitat că s-au angajat în faţa naţiunii şi principalul obiectiv a fost cum facem să-i păcălim pe electori până la alegerile prezidenţiale [...] Pe ce vor să aleagă un preşedinte? Pe o ţară pe care au îngropat-o? Eu cred că nu avem nevoie să alegem un preşedinte pe o ţară muribundă, noul preşedinte trebuie să fie ales pe o ţară cu perspectivă şi trebuie să avem curaj să spunem realităţile

Dacă şi-ar asculta propriul sfat şi ar avea curajul să “spună realităţile”, discursul ar fi sunat un pic diferit, după cum urmează:

“În deplină cunoştinţă de cauză, am pus cu mâna mea în poziţii-cheie o adunătură de marionete şi păpuşi gonflabile a căror singură calitate este loialitatea faţă de mine. Ştiam perfect că vine criza, şi ştiam perfect că cei pe care i-am pus acolo nu sunt în stare să-şi găsească curul cu două mâini. În plus,  poporul ăsta sictirit de vot mi-a mai aruncat în ciorba de potroace PD-L şi nişte ingrediente de ciorbă de burtă PSD. A ieşit un guvern delicios.
Acum incerc să mă prefac că nu am nimic de a face cu rahatul crunt în care se află ţara, şi vă arăt cu degetul cărămizile legate de curul reformei spunând ca ele sunt de vină, nu eu, care doar le-am legat acolo. Cărămizi inconştiente, leneşe şi incompetente!
Iar în ceea ce priveşte candidatura la Preşedinţie, să ştiţi că mă mai gândesc. Adică mă gândesc ce mişto mi-ar sta cu al doilea mandat.”

The art of brain fart

De ziua lui Geoana, Vanghelie i-a facut cadou nici mai mult nici mai puţin decât o carte, nici mai mult nici mai puţin decât “Arta războiului”. În timpul înmânării a  citat chiar şi o idee din aceasta, sugerând astfel că este intim familiarizat cu textele lui Sun Tzu şi cu filosofia taoistă în genere. Fapt de care oricum nu cred că se îndoia cineva.

是故勝兵先勝而後求戰，敗兵先戰而後求勝。 Care este

Se spune în carte că pentru a învinge, trebuie să te bazezi pe dezinformare şi înşelăciune  “Dacă eşti competent, trebuie să pari incompetent. Dacă eşti eficient, trebuie să pari ineficient”
Să ridice mâna cei care-l considerau pe Vanghelie un incompetent.

Lăsaţi mâinile jos, învinşilor.

Clica lui Mitică

Citeam în Cotidianul un interviu cu Mitică Dragomir.
Mi se pare de necrezut convingerea cu care susţine că este un tip curat, în ciuda a ceea ce el însuşi povesteşte cu atâta mândrie. “Eu n-am colaborat cu nici o Securitate, n-am dat nici o notă, nici un raport“ spune el, apoi continuă “Eu eram prieten cu toţi, nu trebuia să dau rapoarte.“

Ceea ce Mitică nu pare să înţeleagă este că există multe feluri de a colabora în afară de “datul cu subsemnatul”. Poate că nu ai dat rapoarte, dar faptul că ai fost prieten cu toţi grangurii şi că te-a “prins revoluţia cu un geamantan de foi de CEC” atestă din plin cât de “necooperant” ai fost cu sistemul. Tu şi cu ăia duşi la Canal, nu Mitică? Regimul comunist este recunoscut pentru faptul că-i acoperea de bani şi favoruri pe cei care nu cooperau.

Salariu de 50 000 lei? Intrare liberă la Postelnicu? Grad de căpitan într-o zi? Câţi oameni curaţi au asta în CV?
Chiar dacă nu ai dat cu subsemnatul, faptul că ai luat cu toptanul te face la fel de vinovat. Pentru că nu ai luat nici din banii lui Ceauşescu, nici din banii lui Postelnicu. Ai luat din banii ălora care stăteau două zile la coadă să-şi ia raţia şi care nu puteau identifica o banană.

Iar acum îşi înrămează confirmarea CNSAS că nu a fost colaborator. Îmi imaginez că atunci când şi-a bătut cuiul în perete s-a urcat pe geamantanul ăla plin cu foi de CEC.

Evlavioşi împuţiţi

Am prins ieri la televizor în direct câteva momente din discursul ne-electoral al lui Băsescu în biserică. Nu se auzea prea bine ce spunea, dar am observat că din când în când popii din jur îşi făceau cruce. Nu-mi dau seama dacă făceau asta pentru că Băsescu spunea lucruri sfinte, sau dacă o făceau pentru că spunea obscenităţi.
Cu Băsescu nu ştii niciodată.

The King

Dacă nu aţi văzut, nu o să ghiciţi cine a fost intervievat prin telefon în legătura cu moartea lui Michael Jackson.

Să vă dau un indiciu. Este un om care i-a îngropat pe mulţi mai tineri şi mai buni decât el. Şi probabil că o să mai îngroape.
Alte indicii? Are un râs frumos, un tuşit specific, se simte mult mai tânăr decât este… are şcoală în străinătate, s-a bătut pe burtă cu cizmari-dictatori, s-a distins în revoluţii… ştie mai multe despre KGB decât tine, a fost preşedinte de mai multe ori decât era constituţional… a convins minerii să planteze flori în Piaţa Universităţii, a eludat meandrele concretului şi a încurajat sinergia faptelor (penale)

Toate acestea, plus faptul că a dat mâna cu Jacko, îl fac binenţeles o autoritate în domeniul muzicii şi a fenomenului pop în genere. Aşa că cine este mai în măsură să aibă o opinie competentă?

În lumea muzicii există o lungă listă de titluri onorifice
Michael este “King of Pop”, James Brown este “Godfather of Soul”, Sinatra este “Chairman of the Board”, Elvis este “The King”

Deşi nu a compus nici o melodie (dar a inspirat câteva, cam triste ce-i drept) poate că merită totuşi şi Iliescu un titlu onorific. Mă gândesc la “King Comm”

RIP, Michael. Şi la poarta raiului please please please nu spune că-l cunoşti pe domnul de mai sus. Nu ajută.

Transparenţă

Vă rog frumos să mă lăsaţi în pace cu toate scandalurile de corupţie, furt şi cheltuieli aberante din bani publici. Eu unul m-am săturat.
Doresc să fiu anunţat numai atunci când cineva chiar intră la pârnaie.

Dar nu o să intre nimeni la pârnaie, nu? Pentru că nu putem să creem “precedente”, cum au spus parlamentarii atunci când au trebuit să voteze în problema Năstase.
Haideţi să nu ne mai amăgim. În România culoarea politică nu mai înseamnă absolut nimic. Nici măcar nu mai contează cine este la putere şi cine este în opoziţie. Tot ce contează este să faci parte din maşinăria asta de câteva mii de oameni deştepţi care curăţă cele 19 milioane de oameni proşti.

Şi ţara a ajuns într-un stadiu atât de avansat din punct de vedere al practicilor mizerabile, încât cei care se ocupă cu ele nici măcar nu se mai obosesc să le mascheze cât de cât. Se fură în văzul lumii, se dau funcţii de conducere unor retardaţi în văzul lumii, se calcă în picioare constituţia în văzul lumii, şi se rămâne etern în libertate în văzul lumii.
Păi nu am vrut noi transparenţă?

Valentine Thunderstorm

Televiziunile noastre devin tot mai experte în nobila artă de a face din căcat bici şi a trosni cu el.
Ieri toate jurnalele de ştiri au alocat lungi reportaje unui eveniment despre care vor vorbi şi strănepoţii noştri: Vali Vijelie a rămas fără carnet.
Vă dau un moment să reflectaţi asupra modului în care acest cataclism vă va afecta iremediabil viaţa.

Ok, ştergeţi-vă lacrimile.

O scenă mi-a atras îndeosebi atenţia. Vali Vijelie intra la metrou cu cartela, iar vreo 5-6 reporteri şi cameramani îl urmăreau de parcă manelistul inaugura o nouă magistrală. Facută pe banii lui. Pentru copiii orfani.
Mai lipsea ca Metrorexul să organizeze un comitet de primire şi să-i imprime faţa pe cartele.

Pentru ca totul să fie şi mai penibil, prezenţa la metrou era evident regizată, pentru că două minute mai devreme chiar regele ne explicase că şi-a luat şofer.

Cred că există o singură categorie de oameni care au gustat reportajul:
Duşmanii lui

Civili-zât

Îmi plac foarte mult oamenii care din conştiinţă civică nu aruncă chiştoace pe jos, alegând varianta mult mai civilizată de a le arunca în jardinierele cu flori de pe trotuar.
Este ca şi cum în timpul unei piese de teatru eşti suficient de civilizat încât să nu vorbeşti, dar comunici totuşi prin băşini pe diverse tonalităţi.

Oamenii au idei diferite despre ce înseamnă “comportament civilizat”. Pentru unii,  a fi civilizat înseamnă să traversezi numai pe verde, chiar dacă strada este goală. Pentru alţii, a fi civilizat înseamnă să nu-i mai dai un şut în gură celui pe care l-ai leşinat cu lanţul.

Având o plajă atât de largă de percepţii, este greu să stabileşti nişte linii în care comportamentul civilizat se încadrează.
Mai ales că există şi situaţii în care dintre două comportamente cu rezultate identice, unul este considerat complet necivilizat, iar celălalt este tolerat.

De exemplu..
Este universal acceptat că nu este civilizat să goleşti oala de noapte de la geam.
Şi totuşi, pentru mulţi proprietari de câini pare imposibil de înţeles că rahatul pe trotuar este la fel de enervant indiferent care este povestea lui. Fie că a căzut de la etajul trei, fie că este ultima creaţie a câinelui tău cu pedigree. Pentru că nimeni nu calcă într-unul şi zice “E ok, a fost de câine”.
Şi totuşi, în loc să eliminăm obiceiul, am învăţat să facem slalom.

Vedeţi cât de neclare sunt liniile între civilizat şi necivilizat? Cât de înşelătoare diferenţele? Câtă viziune a avut Becali când a spus
“M-am certat şi cu Mitică Dragomir, dar fără jigniri: el m-a făcut oligofren, eu l-am facut zdreanţă“?

Anemic Pandemic

Unele cuvinte sau expresii au o problema: suna mult mai infricosator decat sunt in realitate evenimentele la care se refera.

Cel mai recent exemplu este “Pandemie”. Sau, daca vrem sa ni se zburleasca si mai tare parul pe ceafa, “Pandemie globala de ultim nivel”.
Pare a fi headline-ul unui ziar pe care l-ai ridicat din praf, inainte ca un zombie sa te apuce de picior (and you shoot the fuck out of it with your pimped AK-47).

Daca esti un pic atent la stiri, intelegi ca termenul nu se refera la gravitatea gripei, ci la extinderea ei geografica.
Dar cine mai poate fi atent la detalii dupa ce i-ai dat cu “Pandemia” peste urechi? Sau l-ai bombardat cu titluri de genul “Swine flu not stoppable“? Sau i-ai spus ca de criza se ocupa o organizatie care se numeste WHO?

Daca as fi World Health Organization, as lua urmatoarele masuri ne-medicale:
- Nu as mai folosi acronimul. “WHO” suna ca o organizatie ai carei membri poarta mantii negre, vorbesc gutural si-l urasc pe Tom Hanks
- As angaja niste copywriteri care sa poata formula avertismente astfel incat sa nu goneasca oamenii tipand in adaposturile anti-atomice
- As face cate o clisma fiecarui reporter care scrie articole mult mai alarmiste decat e cazul

Swine flu ‘not stoppable,’ World Health Organization says

Castigatori, da’ multi

Avem o tara plina de castigatori. PSD a castigat, PD-L+EBA au castigat, Vadim+Becali au castigat. Noi am pierdut, dar asta conteaza mai putin, ca pe noi nu ne da nimeni la televizor.

Mi-a placut ultimul argument al Elenei Udrea in sprijinul afirmatiei ca PD-L a castigat alegerile: “Oamenii au înţeles foarte bine că Elena Băsescu este a PD-L-ului, numai că n-au ştiut că nu trebuie să voteze cu ambele, şi cu formaţiunea politică, şi cu persoana Elena Băsescu, candidata. Am impresia că în jur de 3,6% sunt buletine anulate din acest motiv“

Asadar 3,6% din oamenii care si-au exercitat dreptul de vot au avut suficienta inteligenta incat sa inteleaga ca Elena Basescu nu este independenta, dar nu au avut suficienta inteligenta incat sa inteleaga un concept simplu ca “o singura stampila”.  Asta sustineti, doamna Udrea?

Daca este adevarat ca asa stau lucrurile, atunci aceasta este o lectie din care toate formatiunile politice ar avea de invatat, si democratia ar avea de castigat:
Asadar, dragi partide, la alegerile viitoare incercati sa gasiti oameni un pic mai inteligenti pe care sa-i obligati sa voteze pentru voi . Desigur, asta inseamna autocare mai bune, sume mai mari platite pentru un vot, ulei si faina mai de calitate, dar macar nu obtii atatea buletine anulate.  Investiti in excelenta.