Mainile sus, chilotii jos, scoate ce-ai in ei

Decembrie 18, 2007

– Care ba, astia doi?
– Da ba, astia!
– Opriti-va!

Astia doi, adica eu si partenerul meu (de crime) Emil, ne oprim pe treptele Media Galaxy-ului de la Unirea. In jurul nostru doi badigarji incruntati

– Unde’s produsele?
– Produsele?
– Produsele cu care ati iesit fara sa le platiti !
– Va aflati intr-o eroare. N-am iesit cu nici un produs, le-am lasat inainte sa iesim.
– Unde? Aratati-ni-le!
– Hai sa vi le aratam. Sa inteleg ca dupa aceea va veti cere scuze?
– Da

Asa ca intram inapoi in magazin escortati de cei doi , le aratam produsele, se conving ca n-am furat. Cumva, nu este suficient.

– Aici se lasa produsele?!
– Ne-am plictisit asteptand jumatate de ora un angajat care sa ne raspunda la o intrebare, asa ca le-am lasat si am iesit. Parca era vorba de niste scuze. Deci, scuzele noastre?
– CARE-I PROBLEMA?
– Vreti sa ne si bateti?

Cam asa s-a incheiat. Ba nu, inainte sa se incheie i-am facut idioti.
Nu le-a placut, se adunasera si mai multi, se incruntasera si mai tare, si se vedea ca ii mananca sprayurile si bulanele. Erau convinsi ca actionasera corect, ca dreptatea este de partea lor, si ca noi doi, desi nu furasem nimic, suntem totusi niste elemente periculoase si de cea mai joasa speta. Sau in orice caz, doi oameni pe care ar fi distractiv sa-i bati.

Asta este o problema care ma sacaie de multa vreme. Oamenii care nu isi inteleg pozitia, scopul si limitele atributiilor. Vanzatoarea de la magazinul de firma care se uita la tine de la inaltime statutului ei de regina a luxury-retailului. Paznicul care se crede Judge Dredd. Controlorul RATB care iti arata legitimatia cu un gest care l-ar intimida pe seful serviciilor secrete.

De vina sunt angajatorii. Si tot ei sufera in cele din urma. Pentru ca oamenii nu se prea intorc intr-un magazin in care au fost priviti de sus de un putzoi de 18 ani, sau unde au fost luati pe sus de badigarji fara sa li se citeasca drepturile.
Mai mult accent pe educarea angajatilor, domnilor. Urangutanii sunt adorabili cand ii vezi pe Animal Planet, dar asta nu inseamna ca trebuie sa-i facem interfata cu clientii.

Anunțuri

6 Responses to “Mainile sus, chilotii jos, scoate ce-ai in ei”

  1. b0gdan Says:

    Romania – tara in care legea o fac paznicii si secretarele…

  2. andressa Says:

    mie nu mi-au cerut scuze cand m-au condus „in spate” la body shop (eu credeam ca am castigat un premiu ca al 1000-lea client hahahaha) si m-au pus sa scot ce am in buzunare (au spus ca vor chema politia si ca dureaza ore intregi pana vine – daca refuz)si, pentru ca nu aveam decat servetele, m-au pipait peste tot in cautarea unor produse. asta era acum cativa ani.
    i still hate them.

  3. noexcuses Says:

    Poate asta era premiul de al 1000-lea client. La al 10000-lea client premiul este strip-search, iar la al 100000-lea client premiul este mult mai substantial: cavities search (si nu ma refer la carii ;-))

  4. andressa Says:

    in fine, e genul de experienta care te face sa le trimiti undeva campaniile antiviolenta conjugala sau strangerile de fonduri pentru copiii din africa. adica body shop pentru mine, dincolo de „no animal testing” si „help a child”, sunt niste nesimtiti si sper sa dea faliment. asa!

  5. noexcuses Says:

    Amin, sister.. I’m not shopping there anyway, you know, being a boy and everything.
    De fapt problema nu este BodyShop ca intreg. I’m sure Anita Roddick was a very nice lady.
    Problema este ca in josul ierarhiei, la nivelul vanzatoarelor si paznicilor, si mai ales intr-o tara cu o atat de bogata traditie in relatiile cu clientii cum este tara noastra, daca nu respecti niste reguli foarte stricte de instruire a personalului o sa ai aceste probleme. Angajati care nu dau doua parale pe imaginea companiei pe care o reprezinta si in consecinta ii doare la pix daca o strica prin comportamente de oameni care sparg seminte pe scara blocului.

  6. anti-lolita Says:

    Cu vanzatoarele e simplu, ar trebui sa primeasca procent din vanzari, pentru ca din punctul de vedere al capoitalismului cel putin, comertul reprezinta in parte vanzare, nu frecare de menta in jurul produselor.

    Cu brutele e mai greu, o sa mai meditez la o solutie in sensul asta.

    In esenta problema e ca oamenii nu dau 2 bani pe jobul lor, cu atat mai mult cu cat nu a presupus o calificare in prealabil si pot la fel de bine sa munceasca pe un salariu de nimic si in alta parte.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: